Despre noi   |   Harta site   |   Publicitate   |   Contact

Fundal submeniu
Companii:

Raportarea sustenabilitatii corporative, element-cheie pentru afacerile din prezent si viitor

Comisia Europeana a anuntat, pe 21 aprilie 2021, un pachet de masuri ambitios si cuprinzator destinat promovarii sustenabilitatii, ca parte a obiectivului de creare a unei Europe neutre din punct de vedere climatic pana in 2050. Una dintre masuri este o propunere de directiva privind raportarea sustenabilitatii corporative, al carei scop ar fi imbunatatirea fluxului de informatii privind sustenabilitatea in universul corporativ pentru mai multa consecventa, astfel incat companiile, investitorii si publicul larg sa poata utiliza informatii comparabile si relevante in procesul decizional.

Directiva ar impune cerinte de raportare suplimentare comparativ cu normele curente ale Directivei privind Raportarea Non-financiara (NFRD), cu scopul ca, pe termen lung, raportarea privind sustenabilitatea sa devina comparabila cu raportarea financiara. Mai mult, aria raportarii non-financiare ar fi extinsa considerabil, estimarile indicand ca aproximativ 50.000 de companii din Uniunea Europeana ar fi afectate de noile cerinte, fata de cele aproximativ 11.000 care raporteaza non-financiar astazi. Raportarea privind sustenabilitatea va include informatii calitative si cantitative, retrospective, dar si referitoare la viitor. Standardele vor fi diferite pentru companiile mari si pentru IMM-uri, iar noul cadru pentru raportare ar putea intra in vigoare incepand cu 2023 pentru companiile mari si incepand cu 2026 pentru IMM-urile listate pe pietele reglementate ale Uniunii.

Companiile aflate sub incidenta Directivei vor publica raportarea de sustenabilitate in raportul administratorilor in format XHTML, in concordanta cu Regulamentul ESEF (Formatul Electronic Unic European), iar raportarea privind sustenabilitatea va necesita o asigurare limitata externa independenta.

Pachetul legislativ publicat in aprilie 2021 este o etapa importanta pe tema sustenabilitatii finantelor in agenda Comisiei Europene. Ca parte a acestei agende, Regulamentul privind Taxonomia UE a inclus in lege definitia activitatii durabile din punct de vedere al mediului, iar Regulamentul privind informatiile legate de durabilitatea in sectorul serviciilor financiare a stabilit noi cerinte de prezentare referitoare la teme ESG (Mediu, Social, Guvernanta) aplicabile investitorilor institutionali. Alte prevederi legislative sunt in dezvoltare, inclusiv un Standard pentru Obligatiuni Verzi si o Eticheta Ecologica a UE pentru produsele de investitii.

In acelasi timp, in alte parti ale lumii, sustenabilitatea este vazuta din ce in ce mai mult ca parte integrata in dezvoltarea viitoare a sistemului financiar si a sectorului privat, asteptarile fiind ca organizatiile sa contribuie la combaterea schimbarilor climatice si sa fie raspunzatoare pentru propria sustenabilitate.

Dupa cum explica Ramona Jurubita (foto stanga), Country Managing Partner al KPMG in Romania: „Privim cu entuziasm tendintele globale in ceea ce priveste implementarea raportarilor non-financiare, care acopera aspectele ESG, reflectand elemente tot atat de importante precum cele impuse de raportarea financiara traditionala. Este vital ca sustenabilitatea sa joace un rol esential in dezvoltarea afacerilor si economiilor si ca obiectivele cheie ale afacerilor sa abordeze interesele tuturor partilor interesate, inclusiv comunitatea extinsa si chiar generatiile viitoare. La KPMG, am inclus sustenabilitatea intre prioritatile noastre de multi ani, iar firma din Romania, la fel ca multe alte firme membre KPMG din alte tari, publica periodic un raport de sustenabilitate. Mai mult, firmele membre KPMG lucreaza impreuna la initiativa KPMG Impact, un proiect care contribuie putila dezvoltarea comunitatii extinse, lucrand impreuna cu autoritatile, ONG-urile si alte companii pentru a promova initiativele ESG.”

Standardele pentru raportarea de sustenabilitate sunt tot mai dezvoltate si deseori fundamentate pe principiile de baza ale standardelor de raportare financiara existente. De pilda, administratorii Fundatiei pentru Standardele Internationale de Raportare Financiara (IFRS) au anuntat planul de infiintare a unui nou consiliu pentru stabilirea standardelor de raportare a sustenabilitatii. Acesta se va concentra pe informatii importante pentru deciziile investitorilor si ale altor creditori, initial pe aspecte legate de clima, si se va baza pe recomandarile Grupului Operativ privind Prezentarea Informatiilor Financiare in Materie de Schimbari Climatice (TCFD). Organizatia Internationala a Comisiilor de Valori Mobiliare (IOSCO) va lucra impreuna cu Fundatia IFRS la acest proiect. Autoritatea Europeana pentru Valori Mobiliare si Piete (ESMA) a sugerat ca standardele IFRS ar trebui sa se bazeze pe conceptul de „dubla materialitate” avansat de Uniunea Europeana, prin care companiile raporteaza impactul factorilor de mediu, sociali si de guvernanta (ESG) asupra performantei financiare a companiei, alaturi de impactul companiei asupra mediului si societatii.

Potrivit lui Cezar Furtuna (foto dreapta), Partener, Head of Audit, KPMG in Romania: „Sistemul financiar va juca un rol foarte important in dezvoltarea unei economii durabile in anii urmatori si va fi exponential analizat de guverne, banci centrale si autoritati de reglementare. Ne putem astepta la o consolidare semnificativa a cerintelor de raportare non-financiara, deoarece sustenabilitatea devine un element cheie al modelelor de afaceri si al cadrului de gestionare a riscurilor. Auditul anual va cuprinde in mod uzual atat raportarea financiara, cat si pe cea nefinanciara.”

Calea catre un sistem financiar sustenabil are un efect puternic asupra bancilor, autoritatile de reglementare si bancile centrale dezvoltand noi reglementari pentru sectorul financiar. De exemplu, la 31 martie 2021, Reteaua pentru Ecologizarea Sistemului Financiar (NGFS), care include bancile centrale si autoritatile de supraveghere bancara, a emis un raport care prezinta o imagine de ansamblu asupra dinamicii pietei finantelor sustenabile. Acesta identifica prezentarea de informatii, gestionarea riscurilor si mobilizarea capitalului ca fiind cele trei canale principale prin care pietele financiare pot contribui la transformarea economiei reale catre niveluri mai ridicate de sustenabilitate. Plecand de la aceste trei elemente, raportul ofera exemple de politici, reglementari si indrumari pentru participantii din piata si un set de recomandari pentru factorii de decizie politica.

Mai mult, Comitetul de la Basel pentru Supravegherea Bancara (BCBS) va efectua o analiza a vulnerabilitatilor pentru a identifica domeniile din cadrul actual Basel in care riscurile financiare legate de clima ar putea fi abordate neadecvat sau omise intr-o forma sau alta si va explora solutii practice pentru remedierea eventualelor lacune identificate. Importanta actiunii pentru sectorul bancar este evidentiata in constatarile preliminare ale unui test de stres climatic efectuat de Banca Centrala Europeana (BCE), care a implicat aproximativ patru milioane de companii din intreaga lume si 2.000 de banci. Sondajul anticipeaza urmatorii 30 de ani si arata ca, in absenta unor politici climatice suplimentare, costurile pentru companii care ar rezulta din evenimente meteorologice extreme ar creste substantial si ar ridica semnificativ riscul de neplata.

Dupa cum afirma Richard Perrin (foto stanga), Partener, Head of Advisory, KPMG in Romania: „Extinderea standardelor traditionale de raportare financiara, cum ar fi IFRS, pentru a acoperi raportarea de sustenabilitate este o evolutie inevitabila si binevenita si va deveni pentru multe companii la fel de importanta precum raportarea financiara anuala. Este important sa privim lucrurile dincolo de cerintele de raportare si sa intelegem ca acele companii care nu se adapteaza unui model de afaceri sustenabil, inclusiv net-zero emisii de carbon si o reducere a presiunii exercitate asupra ecosistemelor si resurselor naturale, si-ar putea pune in pericol existenta, fie din cauza riscului climatic propriu-zis, fie ca efect al fortelor competitive. Pe de alta parte, companiile care vor include implementarea cerintelor de reglementare intr-o strategie ESG si in structura de guvernanta vor avea rezultate mai bune pe termen mediu si lung."

Ramona Jurubita concluzioneaza: „ESG devine o parte critica a modelului de afaceri, iar companiile de succes ale viitorului vor fi acelea care vor accepta si integra aceste aspecte in planul de dezvoltare a afacerii. In acelasi timp, va exista nevoia de cooperare intre autoritati, afaceri si comunitate intr-un efort coordonat pentru crearea unei economii sustenabile.”

Recomanda articolul

Submit to FacebookSubmit to Google PlusSubmit to TwitterSubmit to LinkedIn

Urmareste-ne!

facebook skype twitter youtube 

specialist-corner-2

Headhunting sau Direct Search – De ce? Ce doleante comune au candidatii si angajatorii

Headhunting sau Dire...

Pe o piata a muncii, asa cum se prezinta ea acum in Romania, cand criza specialistilor est...

7 metode de generare a oportunitatilor de vanzare online

7 metode de generare...

Vanzarile online sunt complet diferite comparativ cu cele fata-in-fata. Cu exceptia cazulu...

alte-articole

pastila-de-joi

Dupa 20 de ani, volumul 4.

Spitalul Metropolitan din Capitala are ca termen de realizare maximum 20 de ani, a declara...

alte-articole

business-story

Cum ii ajutam pe cei al caror univers s-a naruit intr-un singur moment

Cum ii ajutam pe cei al caror univers s-a naruit intr-un singur moment

Andrei a fost luat de la 15 ani din spitalul Marie Curie. Pe cand avea 12 ani fusese impli...

alte-articole