In viata unei companii vine un moment in care fiscul “bate la usa” si vrand-nevrand, trebuie sa i se deschida.

Vizita organului fiscal poate fi ca urmare a unei solicitari a companiei (i.e. solicitare rambursare TVA), urmarea unui control incrucisat (caz in care controlul este inopinat), fie pentru efectuarea unei inspectii fiscale generale (anuntata de autoritatea fiscala prin transmiterea catre companie a unui aviz de inspectie fiscala).

Asa cum prevede Codul de procedura fiscala, transmiterea avizului se face inainte de inceperea controlului cu 30/15 zile dupa caz, (mare contribuabil sau nu), in celelalte cazuri controlul incepe din ziua in care inspectorii fiscali s-au prezentat pentru verificare si consemneaza acest lucru in Registrul unic de control.

Este bine de retinut ca in urma primirii avizului de verificare, in cazul in care considerati ca aveti motive intemeiate pentru amanarea acesteia (i.e contabilul este in concediu medical sau de odihna) puteti solicita acest lucru autoritatii fiscale care a emis avizul de verificare.

Sunt multe lucruri importante de stiut despre controlul fiscal, mai jos fiind prezentat pe scurt, ce si cum ar trebui facut pentru ca rezultatul controlului sa fie unul bun pentru compania verificata.
Avand in vedere ca procesul de control presupune interactiunea a doua grupuri situate pe pozitii diferite, cel al autoritatii fiscale si cel al contribuabilului, este foarte important modul cum este gestionata relatia dintre cele doua grupuri pe perioada controlului.

Recomandabil este ca de la inceput sa se stabileasca persoanele care vor tine legatura cu echipa de inspectie, incercand sa fie implicate cat mai putine persoane in procesul de control si a se evita greseala de a desemna o persoana emotiva si lipsita de experienta in relatia cu autoritatile. Ideal ar fi ca legatura sa o tina o singura persoana, pentru a minimiza riscul de fi transmise informatii nesolicitate, care pot ridica “mingea la fileu” echipei de inspectie.

Exista posibilitatea legala de a beneficia de asistenta pe perioada controlului de catre specialisti in domeniul fiscal si/sau juridic. Acestia pot fi folositi in “linia intai” sau in “spatele frontului” cum s-ar spune, in functie de decizia fiecarei companii, tinand cont si de situatia de fapt a fiecarui caz in parte. Pentru a nu crea situatii delicate, implicarea unui consultant/jurist in procesul de control trebuie facuta cu prudenta, in asa fel incat sa nu genereze reactii neplacute din partea inspectorilor.

Recomandabil este sa se apeleze la serviciile acestora pentru rezolvarea problemelor identificate de echipa de control, legatura cu echipa de control sa fie facuta de persoana desemnata de companie, iar consultantul/juristul sa intervina direct doar in situatia in care se considera ca este absolut necesar. Din practica, am observant ca utilizarea specialistului ca interfata intre companie si echipa de control conduce la rezultate bune pentru companie.

Pentru desfasurarea controlului se va asigura inspectorilor fiscali un spatiu adecvat unde acestia urmeaza sa parcurga procesul de verificare, consemnand in Registrul unic de control acest lucru. In cazul in care nu vor consemna, este necesar sa le cereti sa o faca, inspectorii realizand astfel ca va cunoasteti drepturile.

Din acest moment se calculeaza durata maxima a inspectiei, 6 luni pentru contribuabilii mari si 3 luni pentru restul. Aceste perioade se pot prelungi (in baza unui document avizat de conducatorul autoritatii fiscale) in cazul in care controlul este suspendat pentru motive intemeiate (i.e verificari incrucisate).

Atentie si la perioada supusa verificarii: in situatia in care inspectorii includ in verificarea lor o perioada care a mai fost deja controlata, reverificarea poate avea loc in baza deciziei conducatorului autoritatii fiscale si numai in anumite conditii (daca sunt elemente noi care nu au fost cunoscute la data precedentei verificari).

Pe parcursul verificarii, contribuabilul are obligatia legala de a colabora cu echipa de inspectie fiscala, punandu-le la dispozitie documentele si informatiile solicitate. Atentie insa, intotdeauna este bine sa se raspunda doar la intrebarile adresate, scurt si la obiect, iar in situatia in care nu se cunosc toate informatiile, se poate solicita timp pentru gandire. In privinta documentelor, preferabil este sa se transmita doar documentele solicitate chiar daca ele se afla arhivate intr-un dosar cu alte documente, evitand astfel ca inspectorilor sa le mai vina si alte “idei” rasfoind si documente pe care nu le-au cerut.

Pentru anumite probleme sesizate este posibil sa se solicite clarificari/explicatii scrise, caz in care contribuabilul va primi intrebari punctuale la care va trebui sa se raspunda intr-un interval de timp agreat cu echipa. Pentru a evita ca prin raspuns sa se dea nastere la interpretari nedorite, este binevenita, si in acest caz, asistenta specialistului, inaintea transmiterii raspunsului catre inspectori.

Un lucru foarte important de stiut este ca, pe masura desfasurarii controlului, echipa de inspectie este obligata sa informeze contribuabilul despre eventualele probleme identificate, astfel incat, acolo unde este posibil, sa se poata face corectiile necesare in timpul controlului.

Totodata, contribuabilii, in timpul verificarii isi pot folosi puterea de convingere in situatia in care inspectorii vor sa introduca in raport aspecte pentru care prevederile legale nu sunt tocmai clare, nici pentru ei si nici pentru echipa de control. In aceasta situatie, preferabil este sa se discute cu inspectorii despre aceste aspecte, astfel incat acestea sa fie clarificate si nu introduse in raport, mergand pana la solicitarea in scris a unei intrevederi cu seful serviciului din care fac parte membrii echipei de control pentru clarificarea aspectelor legale in discutie. Procedand astfel, se evita dezbateri multiple pe marginea subiectelor neclare, care se pot propaga pe perioade mari de timp. Trebuie retinut faptul ca, in cazul anumitor aspecte consemnate in raport, va fi destul de greu ca inspectorii sa mai schimbe ceva in forma finala a acestuia, ei avand deja o parere formata pe care cu greu si-o mai pot schimba.

Inspectorii au obligativitatea sa transmita contribuabilului raportul de inspectie. In urma citirii acestuia, in cazul in care contribuabilul nu este de acord cu cele consemnate, isi poate sustine punctul de vedere intr-o discutie finala. Daca echipa de control isi mentine propriul punct de vedere, contribuabilul isi va prezenta in scris punctul sau de vedere.

Daca si in forma finala a raportului de inspectie, care va fi transmis (impreuna cu decizia de impunere), se constata ca echipa isi mentine punctul de vedere (se va verifica daca este inserat in raport si punctul de vedere al contribuabilului), atunci se poate alege varianta contestatiei, care se depune la autoritatea fiscala in termen de 30 de zile lucratoare de la data primirii deciziei de impunere. De retinut ca, in cazul in care au fost stabilite obligatii de plata suplimentare, si acestea nu sunt platite, contestatia nu scuteste contribuabilul de plata, dar printr-o actiune in instanta se poate solicita suspendarea actului administrativ (decizia de impunere) pentru o anumita perioada si astfel se amana plata pana la pronuntarea instantei.

In situatia in care contestatia este respinsa (total/partial) se pot folosi caile de atac in instanta, caz in care procesul este de durata, insa exista sansa ca la final decizia sa fie favorabila. Exista si varianta ca prin decizia emisa in urma contestatiei sa se dispuna reverificarea (caz in care va veni o alta echipa de inspectori) si se reia tot procesul descris pana acum.

Si cea mai fericita situatie este cand se admite in totalitate contestatia, insa acestea sunt cazuri rar intalnite.

In final, in speranta ca vor fi de folos cele expuse mai sus… va doresc sa nu ajungeti la contestatie.

Articol realizat de Maria Popa (foto), Senior Tax Manager PKF Finconta

Recomanda articolul