Potentialul criptomonedelor de a creste viteza si a reduce costul afacerilor este amenintat de furt, securitate slaba si activitate infractionala.

Criptomonedele au capacitatea de a schimba in mod pozitiv serviciile financiare prin cresterea vitezei si reducerea costurilor afacerilor. Dar sunt necesare actiuni internationale coordonate in ceea ce priveste verificarea reglementarilor, in vederea asigurarii ca aceste noi monede nu permit activitatea infractionala si evaziunea fiscala.

Pe masura ce se accelereaza dezvoltarea pietelor de criptomonede, creste si nevoia urgenta de reglementare cu privire la aceste criptoactive. Multi presupun ca securitatea tehnologiei blockchain si registrul public aproape inviolabil care sta la baza cirptomonedelor asigura securitatea acestora.
Impunerea de verificari privind aplicarea reglementarilor nu va fi usoara. Multi argumenteaza ca fluctuatiile dramatice ale valorii lor fac ca aceste monede virtuale sa se asemene mai mult marfurilor decat unor monede. Organele de reglementare sunt nedumerite de cadrul netraditional in care functioneaza si peste tot in lume observam discrepante de opinie cu privire la caracterul solid si utilizarea acestora.

Stabilirea unui echilibru intre securitate, transparenta si inovare
Guvernele si industria sunt dornice sa se asigure ca reglementarea nu restrictioneaza inovarea care ar putea debloca potentialul criptoactivelor. Vedem deja dezvoltari interesante, de exemplu, startup-ul din Kenya BitPesa – un serviciu de transfer de bani bazat pe Bitcoin care se integreaza cu sistemul de transfer de bani pe mobil din Kenya, M-Pesa, pentru a reduce dificultatea si comisioanele tranzactiilor. In finantarea comertului, tehnologia registrelor distribuite (TRD) care sta la baza criptomonedelor poate permite ca documentele justificative sa fie atasate direct tranzactiilor financiare, reducandu-se astfel riscul de eroare umana sau de operare.

Dar riscurile criptomonedelor trebuie rezolvate inainte sa isi atinga potentialul. Multe dintre aceste riscuri sunt legate de caracterul anonim al criptomonedelor. Cu toate ca ruta unei criptomonede pe reteaua distribuita deschisa si descentralizata a registrului este transparenta, nu acelasi lucru se poate spune despre proprietatea curenta a tokenului respectiv si la ce s-a folosit.

Caracterul anonim nu este compatibil cu legile actuale si cu tendintele de reglementare globale care solicita mai multa transparenta pentru a preveni spalarea de bani, evitarea taxelor si alte activitati infractionale. Daca guvernele nu pot vedea o tranzactie, nu pot identifica taxele evitate.
Caracterul anonim pune, de asemenea, marile institutii financiare intr-o situatie dificila. Noile legi ce inaspresc regulile de raspundere pentru marile companii, cum ar fi bancile si firmele de contabilitate, ar putea avea impact asupra disponibilitatii institutiilor financiare de a accepta sau transfera criptomonedele. Directivele UE si UK de prevenire a spalarii banilor si Legea privind Finantarile Infractionale obliga institutiile financiare sa se asigure ca nu efectueaza nicio tranzactie care are legatura cu activitati infractionale. Chiar si “neconfirmarea” ca s-au platit taxele pe criptomonedele transferate la o banca ar putea fi considerata drept o facilitare a activitatii infractionale.  

Cea de a 5-a Directiva privind combaterea spalarii banilor publicata in iulie 2018  este un prim pas in vederea reglementarilor. Directiva defineste in premiera moneda virtuala, ca fiind o reprezentare virtuala a valorii care nu este emisa sau garantata de o banca centrala sau de o autoritate publica, nu este neaparat atasata la o moneda legal stabilita si nu poseda un statut juridic de moneda sau bani. Este acceptata insa de persoane fizice sau juridice, ca mijloc de schimb si poate fi transferata, stocata si tranzactionata electronic.

In plus, aplicarea Directivei a fost extinsa si asupra furnizorilor de portofele electronice si de servicii de schimb intre monede virtuale si „fiat” (traditionale). Drept urmare, acestia vor fi obligati sa implementeze procese interne de cunoastere a clientului („Know Your Client”), sa monitorizeze permanent relatiile cu clientii si sa raporteze entitatilor guvernamentale orice activitate suspecta.

Apel la o abordare globala consecventa
Lipsa actuala a unui consens international cu privire la guvernanta criptomonedelor (sau criptoactivelor) perpetueaza diferentele, creste oportunitatile de sustragere de la reglementari si contravine standardelor comune de raportare, Legii de conformitate fiscala privind conturile straine (FATCA) si schimburilor de date interguvernamentale. Este nevoie de o abordare globala consecventa in ceea ce priveste reglementarea criptomonedelor, folosind noi metode adaptate acestui nou instrument financiar.

In martie, Directorul General al Fondului Monetar International (FMI) Christine Lagarde a expus o serie de posibilitati. In articolul “Adresand partea intunecata a lumii crypto” publicat pe blogul FMI, ea a afirmat ca FMI s-a concentrat pe incurajarea tarilor de a dezvolta politici care sa asigure integritatea financiara si sa protejeze consumatorii de criptoactive la fel cum a procedat pentru sectorul financiar traditional.

Lagarde a sustinut de asemenea ca tehnologia din spatele criptoactivelor poate fi utilizata pentru “a stinge focul cu foc”, de exemplu folosind TRD-ul pentru a accelera schimbul de date intre participantii de pe piata si organele de reglementare. Aceasta poate fi utilizata pentru a crea registre cu informatii standard si verificate, privind consumatorii, si a ajuta la combaterea evaziunii fiscale transfrontaliere. Un alt mod posibil – desi mai radical – de a scoate criptomonedele la lumina ar fi ca tarile sa creeze o moneda digitala a bancii centrale (MDBC), asa cum propune Thomas Huertas, Partner Servicii Financiare in cadrul EY UK.

Aceasta este, in esenta, moneda de astazi in forma digitala. In ceea ce priveste avantajele, o MDBC ar fi mult superioara monedelor digitale alternative (MDA), cum ar fi Bitcoin. MDA-urile nu functioneaza bine in calitate de depozit de valori: preturile sunt prea volatile, protectia impotriva accesului ilegal este prea slaba, iar suportul este inexistent. Prin comparatie, moneda bancii centrale este depozitul esential de valori. TRD-ul este avantajul competitiv cheie actual pe care MDA-urile le au si este ceva ce bancile centrale pot si vor achizitiona. Cercetarile intreprinse de EY si Universitatea Cambridge arata ca 63% din bancile centrale si 69% din alte institutii din sectorul public (AISP) experimenteaza protocoalele TRD.

Efortul de colaborare poate debloca potentialul criptomonedelor
Criptomonedele (si TRD-ul care sta la baza acestora) au un potential enorm de a schimba serviciile financiare prin cresterea vitezei si reducerea costurilor afacerilor. Aducerea criptomonedelor la lumina va necesita insa un efort de colaborare din partea organismelor internationale, guvernelor individuale si industriei de servicii financiare in vederea implementarii unor protocoale de verificare coerente si consecvente.

Autor: Alexander Milcev (foto), Liderul Departamentului de asistenta fiscala si juridica, EY Romania

Recomanda articolul